Vizitiul este simbolul calmului, al autocontrolului, al stăpânirii minţii şi psihicului atât de schimbător şi de instabil. El reduce diversitatea, care pătrunde în noi din lumea exterioară, la unitatea interioară a voinţei.

            Caii vizitiului sunt instinctele şi pasiunile noastre. În general, aceştia sunt în număr de patru, conform constituţiei interioare bazată pe şapte planuri a fiinţei umane. Învăţăturile celor mai vechi tradiţii orientale iau în considerare şapte planuri : trei dintre ele sunt expresii ale Spiritului, simbolizat printr-un triunghi (Atma, Buddhi, Manas), iar celelalte patru formează un pătrat (Kama Manas, Linga Sharira, Prana Sharira şi Stula Sharira), simbol al materiei sau al corpului fizic, ca suport al Spiritului. Vizitiul este situat chiar între cele două părţi, pe puntea numită „antahkarana", care uneşte părţile superioare cu cele inferioare, pe care le putem numi suflet, respectiv trup. Vizitiul simbolizează mintea trezită, în efortul de a prelua controlul asupra celor "patru cai" ai celor patru planuri ale materiei, fiecare dintre ei încercând să tragă în propria direcţie. În mod constant vizitiul îi aduce înapoi pe calea aleasă de el şi îi ţine sub controlul propriei sale voinţe. Astfel, vizitiul uneşte şi armonizează focul pasiunilor prin puterea inteligenţei şi a raţiunii.

            Vizitiul este sufletul care se trezeşte şi se vede pe sine divizat. Sufletul înţelege că trebuie să se străduiască pentru ca propria natură spirituală să triumfe asupra aspectelor materiale, ţinând strâns frâiele cvadrigei. Mâna care ţine frâiele simbolizează nodul ce aduce împreună puterea spirituală şi cea fizică, cei doi antagonişti ai acestei bătălii. Platon a tratat această temă cu multă abilitate în dialogul său „Phaidros”.

            Vizitiul cel mai cunoscut şi încărcat de semnificaţii este Arjuna, prinţul Pandavaş-ilor care, îndrumat şi încurajat de maestrul său spiritual, Krishna, se luptă împotriva verilor săi, Kuravaş-ii, pentru a cuceri regatul Hastinapura. Bătălia numită „Bhagavad Gita” sau „Cântecul divin” este unul dintre cele mai renumite şi simbolice episoade ale întregii literaturi indiene. „Bhagavad Gita” este o parte a textului epic „Mahabharata”. Arjuna este eroul principal al războiului său interior, numit „război înflorit" de către azteci. Arjuna este discipolul care, urmându-şi maestrul, încearcă zi de zi să-şi cucerească adevăratul Eu, în strădania de a se stăpâni şi cuceri pe sine.

Imaginea: Vizitiu, clip art, domeniu public.