Hefaistos este Zeul Focului, al Focului Celest care coboară pe Pământ unde inspiră și forjează forme.

Simbolizează Focul muncii laborioase și creatoare care zămislește expresii materiale ce captează și transmit valori spirituale. Patronează fierarii, metalurgii, sculptorii, artizanii, toți meșteșugarii care iau în stăpânire și prelucrează materia cu forța mâinilor lor și sub impulsul gândului făurar.

Hefaistos este zeul magician care cu ajutorul focului creator, ca simbol al inteligenței, supune materia în sensul transformării. Îi plăsmuiește o formă prin cunoașterea și stăpânirea legilor naturii, îi conferă astfel ordine și frumusețe, dar și reflectarea unui sens înalt al existenței.

El întruchipează forța indispensabilă pentru transmutația naturii, dar și arhetipul omului care se transformă pe sine, se construiește și se înnobilează prin opera sa.

Este singurul zeu infirm din Olimp, iar această infirmitate se datorează unei inițieri de tip magic, un sacrificiu al corpului fizic pentru a da viață unor capodopere cu ajutorul atributelor sale superioare, imaginație, intuiție, inteligență, voință. Diformitatea corpului său, cu picioarele torsionate redă în același timp mișcarea vie și mistuitoare a flăcărilor focului. El a fost aruncat din cer pe Pământ, certificând originea celestă a focului creator, a minții călăuzite de spirit, deschizătoare a drumului de progres și civilizație pentru omenire.

ETIMOLOGIE

Este unanim acceptat că proveniența numelui Hefaistos nu este grecească și cel mai probabil își are rădăcinile în Asia Mică. În dialogul Cratylos, Platon îl descrie pe Hefaistos ca alesul conducător al luminii și menționează că numele acestuia derivă de la phaistos care se traduce prin strălucitor.

O parte din epitetele pe care zeul le primește sunt legate de calitățile sale meșteșugărești Polýmētis (Cel Priceput) sau de infirmitatea sa în planul fizic Amphigýeis (Infirmul), Kyllopodíōn (Cel șchiop).

MITURI

Hefaistos este fiul Herei și al lui Zeus sau după o altă variantă a mitului nașterii este doar al Herei. La naștere a fost aruncat din Olimp de către mama sa pentru urâțenia și fragilitatea corpului său și a rămas șchiop. Hefaistos cade în ocean şi timp de nouă ani este crescut, într-o peșteră, de către zeitățile marine, Tethys și Eurynome. Căderea în ocean reprezintă întoarcerea la origini, la apele primordiale unde are loc disoluția formelor și reîntoarcerea la starea germinativă a existenței. Aici începe să se contureze capacitățile sale creative și făurește bijuterii și obiecte de ornament în semn de recunoștință pentru cele două nereide protectoare ale sale.

Pentru a se răzbuna pe mama sa, Hefaistos i-a făurit un jilț fermecat pe care l-a trimis în Olimp și în care aceasta a rămas imobilizată. Ea cere ajutorul celorlalți zei, iar singurul care reușește să-l aducă pe Hefaistos în Olimp este Dionysos care îl convinge să bea băutura sa sacră, vinul, și-l cară cu ajutorul unui măgar. Nu întâmplător este Dionysos, deoarece pentru a putea reveni în ceruri este nevoie de o transformare interioară, de un proces de maturizare și o apropiere de identitatea profundă, divină.

Hefaistos o va elibera pe Hera cerând drept răsplată căsătoria sa cu Afrodita. Unirea dintre cei doi zei este arhetipală și reprezintă armonizarea principiilor opuse, dar complementare, etapă obligatorie în drumul spre realizare și perfecțiune.

La Hesiod, soția zeului este Aglaie, una dintre cele trei Grații, ce reprezintă frumusețea, splendoarea, împlinirea, gloria.

Aceste asocieri simbolizează necesara îmbinare a priceperii meșteșugarului, a stăpânirii tehnicii modelării materiei cu grația și frumusețea inspirate din ordinea și armonia naturii pentru ca opera de artă să fie desăvârșită.

După întoarcerea în Olimp, Hefaistos stârnește furia lui Zeus pentru că ia partea mamei sale în timpul unei dispute a acestuia cu Hera. Zeus îl apucă de picior și îl aruncă din nou din Olimp. După ce cade timp de o zi, ajunge pe insula Lemnos, unde va rămâne unul dintre principalele locuri ale cultului său. Mitul căderii din cer pe pământ ne duce cu gândul la o probă inițiatică, focul creator cade în materie, o însuflețește și plăsmuiește infinite expresii ale vieții, fiecare reflectând pe Pământ o altă virtute, un alt model celest.

În Iliada lui Homer se povestește că Hefaistos făurește, la rugămintea lui Tethys, un scut pentru Ahile, care poartă în reliefurile sale imaginea lumii, fiind o grandioasă alegorie a creației. Materialele folosite pentru realizarea scutului simbolizează cele patru elemente de care s-a folosit Demiurgul pentru a clădi Universul, cositorul (pământul), arama (apa), argintul (aerul) și aurul (focul), cele patru stări fundamentale ale materiei descrise și de alchimiști în structura oricăror forme vii.

Alte obiecte realizate de Hefaistos au fost: fulgerele lui Zeus și tronurile din Olimp, casca înaripată și sandalele lui Hermes, arcul și săgețile lui Eros, carul lui Helios, Pandora și cutia ei, colierul Harmoniei. Toate acestea reprezentă nenumărate vehicule de exprimare a unor principii superioare și idei înalte.

Având în vedere că Hefaistos lucrează în atelierele sale situate atât pe pământ, cât și în apă sau în cer, putem considera că el reprezintă domnia focului asupra celorlalte elemente. De asemenea, existența lui este diferită și separată de a celorlalți zei pentru că magicienii au nevoie să se izoleze de contactul cu lumea manifestată, circumstanțială, pentru a nu-și pierde obiectivitatea derivată din relația cu legile naturii și cu principiile spirituale.

SĂRBĂTORI. CEREMONII. TEMPLE

Unul dintre principalele centre de cult ale zeului este la Atena, în templul Hephaisteion, unde era celebrat alături de zeița Atena, amândoi fiind protectori ai meșteșugarilor. Templul adăpostea două statui din bronz ale zeilor și basoreliefuri ce reprezentau muncile eroilor Tezeu și Heracle.

Un alt centru important este la Lemnos, unde se spunea că se găsește și atelierul lui Hefaistos pe pământ.

Sărbătorile organizate în cinstea lui, numite Hephaisteia, includeau o cursă de ștafetă cu torțe. Hefaistos împreună cu Atena erau celebrați și de către turnătorii în bronz în cadrul festivalului Chalkeia desfășurat în luna octombrie.

REPREZENTĂRI ÎN ARTĂ

Hefaistos a fost reprezentat ca un bărbat cu trup viguros, cu barbă, șchiop și îmbrăcat într-o tunică scurtă care lasă umărul și brațul drepte descoperite, numită chiton. Adesea era redat lucrând în atelierul său și ținând în mână un ciocan.

Scenele cel mai frecvent ilustrate în picturile de pe vase sau în sculpturi sunt: făurirea scutului lui Tezeu, reîntoarcerea zeului în Olimp pe un măgar, animal care va fi asociat cu imaginea zeului, și intervenția acestuia la nașterea Atenei din capul lui Zeus.