Oare se mai poate spune ceva nou despre bine-cunoscutul fizician? Dintr-o perspectivă filosofică, socotim că da. Iată câteva dintre cugetările lui, care sperăm că vi se vor părea suficient de interesante încât să ne însoțiți într-o prelegere ce va explora baza realizărilor sale: o gândire deosebit de profundă:
„Criza este cea mai mare binecuvântare pentru oameni și țări, căci este aducătoare de progres. Creativitatea se naște din neliniște la fel cum ziua se naște din întunericul nopții. În toiul crizei se manifestă ingeniozitatea, descoperirile și marile strategii. Cel ce depășește criza se depășește pe sine, fără să fie „depășit”. Cel ce pune pe seama crizei propriile eșecuri și lipsuri își îngrădește talentul și acordă mai mare importanță problemelor decât soluțiilor... Fără criză, nu există nici provocări, iar fără provocări viața devine o rutină, o lentă agonie. Fără criză nu există merite... Să punem capăt o dată pentru totdeauna singurei crize cu adevărat primejdioase, și anume tragicului refuz de a lupta pentru depășirea dificultăților.”