Progresul înseamnă mişcarea orientată într-un anumit sens.
De exemplu, conceptul de evoluţie a speciilor se referă la o mişcare lentă, desfăşurată în decursul miilor şi miilor de ani, prin care unele forme de manifestare a vieţii la nivelul biologic sunt înlocuite progresiv de altele, din ce în ce mai complexe şi perfecţionate. Fiecare formă foloseşte pentru o perioadă de timp şi apoi este substituită prin alta, dar cu toate sunt efemere.
Spiritualitatea se referă, în schimb, la adevărurile şi valorile durabile, neafectate de trecerea timpului. Ego-ul este prezent în toate situaţiile din viaţa unui om, din copilărie până la bătrâneţe şi, chiar dacă peisajul vieţi se schimbă neîncetat, acest Eu Sunt care unifică şi justifică toate momentele vieţii rămâne mereu neschimbat şi egal cu sine însuşi.
Aşadar, unele lucruri se schimbă iar altele rămân mereu la fel, există lucruri aflate temporar în vogă, dar există şi idei veşnice, nepieritoare. Ce înseamnă, prin urmare, concilierea opuselor şi cum poate fi trăită în mod corect relaţia complementară dintre lucrurile trecătoare şi cele durabile, dintre profan şi sacru?