Marea platformă de la Gizeh pe care sunt construite piramidele măsoară 1.500 de metri de la nord la sud și 2.000 metri de la est la vest, aflându-se la 40 metri deasupra nivelului văii Nilului. Cele trei piramide sunt așezate în ordinea mărimii și a vechimii, urmând o axă de la N-E la S-V.

Piramida lui Kheops, numită și Marea Piramidă sau "Orizontul lui Kheops", este și cea mai veche (2605-2585 î.H.). Cu o latură la baza de 230,34 metri și o înălțime de 146,60 metri (138 metri în prezent), piramida acoperă peste cinci hectare și are un volum de 2.592.340 de metri cubi. Fețele ei au o înclinație de 51°50'34", fiind ridicată pe un raport de 14/11, care este cel al triunghiului dreptunghic format de înălțime și de jumătatea bazei. Foarte interesantă este structura internă a piramidei, infinit mai complexă decât a oricărei alteia, care a contribuit în mare măsură la transformarea ei într-un monument mitic. Culoarul descendent de la intrare conduce la o cameră subterană. Din el se desprinde un altul, ascendent, continuat pe o parte cu un culoar orizontal ce ajunge în Camera Reginei, iar pe altă parte cu Marea Galerie; aceasta face trecerea spre Camera Regelui, ce are deasupra cinci „camere de descărcare” sau de rezistență. Ultima dintre ele este acoperită cu dale așezate oblic, fapt ce a întărit presupunerea că ar avea rolul de a prelua greutatea imensă a masei de piatră de deasupra, permițând astfel construirea unui tavan plat în Camera Regelui. Marea Galerie este o reușită arhitecturală, cu o lungime de aproape 48 de metri și o înălțime de 8,60, fiind construită din calcar perfect tăiat și lustruit; un scriitor arab a afirmat că între pietrele piramidei nu se poate introduce nici un ac, nici chiar un fir de păr. Scopul pentru care a fost construită rămâne o altă enigmă a acestei construcții. Marea Piramidă prezintă două coridoare care leagă Camera Regelui cu fețele de sud și de nord. Arheologii le-au considerat „culoare de aerisire”, însă orientarea lor dovedește că este vorba, în realitate, de canale astronomice care leagă camera regală de anumite stele. Canalul de la sud de Camera Regelui este orientat spre steaua Al Nitak din centura constelației Orion. Canalul nordic este orientat spre steaua Thuban (din Dragon). Camera Regelui prezintă, de asemenea aceleași canale care, din motive necunoscute, nu se prelungesc până la exterior. Unul este orientat spre fața sudică și privește spre steaua Sirius, iar celălalt este orientat spre nord către constelația Ursa Mică.

Piramida lui Kephren, cu o înălțime de 143,50 metri, datorită diferenței de nivel și faptului că își păstrează partea superioară a învelișului, ne oferă astăzi iluzia că este mai mare. Primul strat care o acoperă este din granit roșu de Assuan. Deși are intrare dublă, Camera Regelui este simplă, fiind săpată în stâncă, sub nivelul solului. Coridoarele interioare care pornesc de la cele două intrări se unesc și conduc spre Camera Regelui, care conține sarcofagul din granit, fără inscripții și decorații. În partea de est a piramidei era situat templul de sus al lui Kephren, din care au mai rămas câteva ruine. De la acesta pornea o stradă pavată, de 494 metri, care făcea legătura cu templul de jos din complexul funerar al lui Kephren, pe care Auguste Mariette îl numea „templul Sfinxului” și unde a descoperit o statuie din diorit a faraonului Kephren.

Piramida lui Mykerinos este inclusă între "Marile Piramide" doar fiindcă se află alături de cele ale lui Kheops și Kephren. Supranumită și ”Divina Piramidă", nu măsoară decât 65,50 metri înălțime. Stratul exterior de granit roșu, încă prezent, conferă originalitatea piramidei, pe care autorii arabi o descriau ca "pictată" sau "colorată". Acoperișul a fost încheiat cu blocuri de calcar colorate cu o vopsea pe bază de hematit.

Imaginea: „Giza-pyramids", Egipt, sub licență CC0 via Commons. Drepturi de autor: Robster1983.

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Giza-pyramids.JPG#/media/File:Giza-pyramids.JPG