Un profesor de filosofie a venit în faţa studenţilor şi a pus pe catedră un borcan gol. A scos, apoi, de sub catedră, o pungă cu pietre mari, pe care le-a pus în borcan şi i-a întrebat pe studenţi:

– Este plin borcanul?

– Da, au strigat aceştia în cor.

– Nu cred, a spus profesorul, şi a scos, de sub catedră, o pungă cu pietricele pe care le-a vărsat în borcan, întrebând din nou:

– Este plin borcanul?

După o scurtă ezitare, studenţii au răspuns:

– Da.

– Din nou, nu cred, a spus profesorul, scoţând, de sub catedră, o pungă plină cu nisip, pe care l-a turnat în borcan, peste pietre și pietricele. Acesta a pătruns în toate spaţiile goale, umplându-le.

– Este, acum, plin borcanul?

– Acum, da! au strigat studenţii.

– Nici acum nu este plin, a replicat profesorul şi a scos o ceaşcă plină de cafea, pe care a turnat-o în borcan.

– Ei bine, acum puteţi spune că borcanul este plin. La fel se întâmplă şi cu viaţa noastră. Este important cum ne stabilim priorităţile în viaţă şi cum ne organizăm valorile. Dacă puneam, prima oară, nisipul şi pietricelele, cu siguranţă nu mai încăpeau şi pietrele mari. Pietrele mari reprezintă lucrurile cu adevărat importante: familia, copiii, sănătatea, prietenii, pasiunile, noi hotărâm. Pietricelele sunt următoarele lucruri importante: serviciul, casa, maşina, concediile etc., iar nisipul, celelalte lucruri importante din viată, pe care le ştim fiecare.

La fel este şi în viaţă: dacă ne irosim mereu timpul şi energia cu lucrurile mărunte, nu vom avea timp şi energie pentru lucrurile cu adevărat importante pentru noi. Toţi studenţii au rămas pe gânduri, doar unul a întrebat:

– Dar cafeaua ce reprezintă?

Râzând, profesorul a răspuns:

– Mă bucur că ai întrebat. Cafeaua ne arată că, oricât de ocupaţi suntem, tot avem timp pentru a bea o ceaşcă de cafea cu un prieten drag!