Vitraliul apare în arta gotică, înlocuind pereții pictați ai bisericilor romanice prin „pereți de lumină”. Asemeni prismei care descompune lumina albă în cele șapte nuanțe fundamentale ale sale, vitraliile transformă lumina solară, imagine a unității necreate, într-o multitudine de culori, sugerând multiplicitatea creației.

Rozetele ni se prezintă ca prototipuri ale modului cum se construiește ordinea în diferite aspecte ale vieții, structura lor fiind determinată de principii ale geometriei, numerelor și răspândirii luminii.

Rozeta se dezvoltă pornind de la un punct germinativ, centrul, model al vieții care se propagă. Fiecare fragment din rozetă este o reprezentare consacrată a unui număr - adică a unui principiu ordonator - care asigură creșterea și transmiterea germenului originar.

În catedrala Notre-Dame din Paris, rozetele sunt construite în strânsă legătură cu semnificațiile punctelor cardinale, simbolizând prin structura și tonalitatea lor etapele evoluției cosmice. Astfel, rozeta de nord oferă o imagine a originilor Lumii, a haosului primordial, cea de la sud reproduce etapa instaurării principiilor cosmice, a creșterii ordonate și ritmice, iar rozeta de vest rezumă punctul final al evoluției.     

Prin analogie, la nivelul omului, forma radială a rozetelor - de multe ori cruciformă sau spiralată - este relaționată cu imaginea unui model de viață ordonator, cu aspirația către un întreg coerent, resimțită de fiecare dată când apare un dezechilibru. Totodată, modelul radial al rozetelor sugerează existența a numeroase drumuri care pot să ne conducă spre propriul centru, iar calea deschisă de acest proces de autocunoaștere ne va oferi mai apoi posibilitatea să intrăm în contact cu realități foarte ample ale vieții.

Prin poziția lor în catedrală, vitraliile și rozetele determină o iluminare specifică a interiorului în fiecare moment al zilei și al anului, putându-se observa cu ușurință schimbări în culorile lor în funcție de ora din zi și chiar, în anumite cazuri, în funcție de anotimp.

În unele catedrale - la Strasbourg, de pildă - trebuie remarcată o utilizare specială a luminii filtrate de vitralii. Astfel, tratarea specială a unuia din geamuri a permis ca în ziua echinocțiului de primăvară să se proiecteze o rază verde asupra amvonului. Fenomenul nu durează decât câteva minute înainte și după miezul zilei.

Se cuvin de asemenea menționate, în Catedrala Notre-Dame din Chartres, „cuiul” luminat pe podea de o pată de lumină proiectată printr-un vitraliu și, de asemenea, faimosul vitraliu al Zodiacului pe care soarele la răsărit îl străbate semn cu semn.

Arta pictării și pigmentării sticlei s-a dezvoltat considerabil începând cu secolul XII. Mare parte din inspirația pentru această artă a venit din partea cruciaților întorși acasă. Una dintre rutele lor trecea prin Veneția și Boemia, de unde au ajuns materiale și tehnici noi în atelierele de sticlărie aflate în plină dezvoltare în Franța. Tratarea sticlei a dobândit o importanță considerabilă, mai ales la Chartres, unde se găseau cei mai mulți maeștri sticlari. Nisipul cu grad mare de puritate și includerea unor metale precum aurul confereau sticlei calități optice dificil de obținut până și în prezent. Sticla de diverse nuanțe era turnată pe o suprafață netedă și apoi tăiată cu un clește metalic încins în formele ce alcătuiau compoziția finală. Desenul copiat pe o suprafață albă urma să fie acoperit cu bucățile din diverse culori atent selectate. Viollet-le-Duc clasifica nuanțele sticlei colorate din secolul XIII după cum urmează: 4 tipuri de albastru, 3 de roșu, 4 de violet, 2 de galben și aur, 3 de verde și 3 nuanțe pe bază de alb. Aceste diferențe de nuanță sunt greu perceptibile astăzi. Există ilustrații care arată modul de desfășurare a lucrului, dar prea puține indicații scrise privind procesele efective și metoda de producere a acestei sticle atât de deosebite fabricată în Evul Mediu pentru vitralii și rozete.

Imaginea: „Cathédrale de Reims intérieur", Franța, sub licența „Public Domain” via Commons. Drepturi de autor: Vassil.

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Cath%C3%A9drale_de_Reims_int%C3%A9rieur.jpg#/media/File:Cath%C3%A9drale_de_Reims_int%C3%A9rieur.jpg